joi, 27 ianuarie 2011

Goat cheese salad


After a hardcore deer gulash lunch I was really aiming for softish dinner involving goat cheese, salad and loads of legumes.
Withouth further ado, here are the ingredients:

half a head of salad - i head a very generous, plump, leafy one (the kind with the fattish leaves, bursting with freshness, a marvel!)
2 stalks of spring onion
some red raddish
1 cucumber
some cherry tomatoes
1 granny smith apple
2 stalks of celery
oregano, olive oil
1 lime
salt & pepa'
goat cheese (get the tube-like one that's soft in the middle... mmmm goooat cheeeese)

Soak the salad in a bowl full of water till it looses the dirt (unless you have the fancy lab salad)
Cut the veggies as you please (not too fine though, you loose the texture and crunchy-ness).
Toss everything in a bowl and add a few glugs of oil, salt & pepa, some oregano and the juice of one line (i wanted to avoid vinegar here since it would make it too acid)
Some oven roasted nut assortment is really the cherry on top, and it guaranteed you'll be nuts for it!

Some scattered grapes add an extra sweetness to the mix, although the apple alone does a pretty decent job!

Enjoy!
Posted by Picasa

luni, 17 ianuarie 2011

Cele mai tari chiftele ever

Alaturi de cel mai meserias piure :D

Ca sa nu lungesc treaba, chiftele se fac dupa reteta minunata a Ancai:

ancagardea: bun deci carne de vita 500 g, miez de paine umed, ceapa, usturoi, 3 oua, sare, piper, patrunjel si marar
si pe urma le dai prin faina si le prajesti

N-o sa dau cantitati pentru ca tine de fantezia fiecaruia, secretul e sa ai simtul masurii. Daca ceea ce vrei sa pui pare prea mult, probabil ca e. Mai bine mai putin, mai gusti, mai adaugi.

Eu am mai pus si cimbru uscat si niste suc de rosii (mai gros). Am incercat cateva chiftele si cu coriandru, destul de interesant!

Daca e facut cu vita de calitate, amestecul se apropie covarsitor de friptura tartare.
Of course, merge si cu porc sau amestec.
Eu tocmai le-am facut cu vita de la Robertson si-au iesit absolut geniale.

Secretul consta in adaugarea a mai multor oua decat puneam eu initial si tamponarea chiftelelor cu faina de grau inainte de prajire.

Initial uleiul se incinge bine, apoi potriveste cat pentru o sfaraiala nu foarte agresiva. Uleiul odata folosit se arunca negeresit!

E recomandabil sa se depoziteze dupa extragere pe niste servete d-alea de bucatarie, din hartie absorbanta.

Piure-ul magic se face dupa reteta de-aici in principiu.
Ce-am retinut eu ca fiind mai important:
  • cartofii sa fie fainosi
  • sa fie fierti intregi, in coaja, fara sare, apoi decojiti (cu manusi e mai curatel)
  • sa se adauge cu generozitate unt si lapte (n-am folosit smantana)
  • sa intre cat mai putina apa in compozitie (d-aia se fierb intregi, in coaja)
Absolut fabulos, este adaosul de busuioc dat in prealabil prin blender cu niste iaurt/lapte/smantana si ulei de masline.

Nu trebuie foarte mult, 2 tulpini cu frunze ajung...

In rest, sare dupa gust.

Pentru a atinge absolutul chiftelos, e musai sa intre in scena si niste gogosari in otet, facuti de mama :p

luni, 10 ianuarie 2011

Varza super calita!

Pentru ca aveam o pofta legendara de varza calita, mi-am pregatit cu premeditare urmatoarele ingrediente care azi n-au mai putut suporta dureroasa separe si s-au reunit in cel mai indecent mod in oala mea de ciorba.

Carevasazica:

1 varza meseriasa (vun kil asa), murata clasic cu apa si sare, fara otet, da?! A mea a fost de la magazinu bulgaresc :D. Spre suprinderea mea placuta borcanu de 2l s-a dovedit a avea de fapt frunze atent infasurate si nu o capatana de varza cum banuisem, deci se-anunta un viitor apropiat sarmalos.

kaizer, vo 250g - sa aibe un raport fair play de sunca cu carne de fifty-fifty

un carnat unguresc teapan (la propriu, din ala mai uscat adica)

cimbru romanesc de preferat, dar merge si thyme, tymian sau ce-o mai fi

husturoi local (nu vrajeala din china)

o ceapa rosie mai micuta (sau jumate dintr-una mai mare), da nu tuseste nici cu d-aia standard

suc de rosii, vo 200ml, ceva bunut, nu bulion penal, da? eu avui unu italian


Desi ingredientele sunt deja in apogeul expectativ, rezervati ceva timp pentru desalinizarea verzei, proces care poate avea loc in aceasi oala in care va si fierbe. Cam 30 min cu 2-3 schimbari de apa pe parcurs should do.

Mai intai se taie ceapa, fara pretentii prea mari de marime, kaizeru - paralelipipedic (asa cat sa se simta la dinte cat de cat considerand ca se mai si topeste) si se zvarle intr-o oala incapatoare impreuna cu niste usturoi, tocat si el, vo 3 catei.

In functie de cata grasime are kaizeru se poate decide adaugarea a niste ulei in oala sau nu. Oricum un piculet de ulei acolo nu strica.

Varza daca nu e deja ferfenita, se ajuta sa devina prin tocare, of cors nu foarte ferfenita ca nu se mai intelege nika de ea, fasii de 1-2cm taiate apoi transversal.

Dupa vo 10 min de calire sau dupa ce se mai topeste grasimea, se baga varzetu si se amesteca relativ continuu.

Dupa inca vo 15-20 min, varza tre sa fi mai scazut si sa se fi uscat, deci e momentul s-o ostoim cu niste suc de rosii (ar merge unu mai dulceag asa, din rosii d-alea de crapa de coapte - daca is disponibile se baga direct rosiile!)

Se baga si carnatu unguresc taiat feliute subtirele spre final alaturi de cimbru, piper proaspat macinat daca se poate si vo 2 catei de usturoi tocmai feliati.

Se mai amesteca apoi vo 5 minute, cu grija sa nu lesinati de la aromele incredibile in curs de degajare.

Euforia degajata de miresme, tinuta sub control, poate fi folosita la realizarea unei mamaligi extatice, numa buna sa introduca continutul oalei vecine.

Unii ar zice ca mamaliga n-are gust, in schimb tocmai subtilitatea dulcica a ei, in combinatie cu acreala atat de romaneasca a verzei, imbogatita cu infuzii de afumatura si usturoiere fac un fel de mancare care re-ordoneaza, cel putin momentan, ordinea placerilor umane :p

Ah, si bineinteles pentru un efect garantat mai intepator, un ardeias iute si o berica, daca se poate ceha!

Cheers!